O expoziție, o lansare de carte și o conversație despre arhitectură, spațiu public și noi moduri de a locui orașul.
Cum ar arăta orașele dacă ar fi puțin mai prietenoase, mai ludice sau mai surprinzătoare? Dacă băncile ar deveni locuri de întâlnire, piețele s-ar transforma în spații de joacă, iar instalațiile temporare ne-ar invita să folosim altfel locurile prin care trecem în fiecare zi?
Între 22 mai și 4 iunie 2026, OTOTO Station, din cadrul Urban Spaces Sfinții Voievozi, a găzduit o expoziție concepută și curatoriată de Urban Spaces, ca parte a BDF GO. Expoziția a reunit o selecție de proiecte din cadrul Concéntrico, festivalul internațional de arhitectură și inovație urbană din Logroño, Spania, care explorează de peste un deceniu felul în care arhitectura, designul și intervențiile artistice pot transforma experiența spațiului public.
Proiectul a făcut parte din Concéntrico & Friends Book Tour, prezentat la București de Urban Spaces împreună cu IGLOO, și a continuat pe 30 mai cu lansarea în România a volumului Concéntrico: Urban Innovation Laboratory, o conversație cu invitați din comunitatea de arhitectură și design și o proiecție de scurtmetraje.



Concéntrico: orașul ca laborator de idei
Fondat în 2015 de arhitectul Javier Peña Ibáñez, Concéntrico este un festival internațional care transformă anual orașul Logroño într-un laborator de experimentare urbană.
Prin instalații arhitecturale, structuri temporare, obiecte și intervenții în spațiul public, festivalul invită arhitecți, artiști și designeri din întreaga lume să exploreze noi posibilități de utilizare a orașului.
De-a lungul primului deceniu de activitate, Concéntrico a realizat peste 180 de intervenții, de la pavilioane și locuri de întâlnire până la instalații interactive care schimbă temporar felul în care oamenii se raportează la străzi, piețe, grădini sau spații urbane neutilizate.
Dincolo de caracterul lor experimental, aceste proiecte pornesc de la întrebări cât se poate de practice. Cum putem face spațiul public mai accesibil? Cum încurajăm întâlnirile dintre oameni? Ce rol pot avea jocul, odihna, umbra sau simpla curiozitate în felul în care este proiectat un oraș?
Concéntrico propune o arhitectură care nu trebuie neapărat să rămână permanentă pentru a produce o schimbare. Uneori, o intervenție temporară este suficientă pentru a ne face să privim un loc familiar dintr-o perspectivă complet diferită.
O expoziție despre orașe mai jucăușe
Expoziția de la OTOTO Station a adus la București o selecție de proiecte și idei dezvoltate în cadrul Concéntrico, reunind lucrări semnate de arhitecți și studiouri internaționale, alături de nume din comunitatea românească de arhitectură și design.
Printre participanți s-au numărat Oana Stănescu, Cristian Corvin, Attila Kim, Bogdan Ciocodeică, Tudor Vlăsceanu și Associates Architecture.
Selecția a explorat o latură mai puțin convențională a arhitecturii urbane: bănci care devin puncte de întâlnire, structuri gonflabile, instalații pentru picnic, locuri de joacă neobișnuite și chiar căpșuni gigantice în care poți intra.
Proiectele propun moduri alternative de a folosi spațiul public, pornind de la gesturi simple precum a sta la umbră, a te odihni, a te juca sau a petrece timp împreună cu alți oameni.
Prin această selecție, Urban Spaces a propus o conversație despre orașul pe care îl cunoaștem și cel pe care ni l-am putea imagina. Un oraș în care spațiile dintre clădiri sunt la fel de importante precum clădirile în sine, iar arhitectura poate crea contexte pentru experiențe colective, spontane și uneori complet neașteptate.






Concéntrico & Friends: o conversație despre spațiul public
Pe 30 mai, grădina Urban Spaces Sfinții Voievozi a găzduit evenimentul Concéntrico & Friends Book Tour, organizat împreună cu IGLOO.
Invitatul principal al serii a fost Javier Peña Ibáñez, fondatorul și directorul Concéntrico, care a venit la București pentru lansarea volumului Concéntrico: Urban Innovation Laboratory, publicat de Park Books și coordonat editorial împreună cu Nick Axel.
Cartea reunește zece ani de intervenții, experimente și reflecții despre felul în care arhitectura și designul pot contribui la transformarea comunităților și a spațiului public.
Lansarea a fost însoțită de o conversație la care au participat Anda Zota, Cristian Corvin, Bogdan Ciocodeică, Attila Kim și Oana Simionescu, alături de Javier Peña Ibáñez.
Discuția a explorat relația dintre arhitectura temporară, practicile culturale contemporane și viața urbană, dar și felul în care experiența Concéntrico poate intra în dialog cu realitățile și provocările Bucureștiului.
Cum pot intervențiile de mici dimensiuni să schimbe dinamica unui cartier? Ce se întâmplă atunci când spațiul public devine un loc pentru experiment, nu doar pentru circulație? Și cum putem crea mai multe contexte în care oamenii să se întâlnească, să colaboreze și să își imagineze împreună alte moduri de a folosi orașul?
Seara a inclus și o proiecție de scurtmetraje și materiale video care au documentat instalații, intervenții și momente din edițiile anterioare Concéntrico, oferind o perspectivă asupra felului în care aceste proiecte au fost folosite și experimentate de public.






Spațiile dintre clădiri contează
Pentru Urban Spaces, colaborarea cu BDF GO, Concéntrico și IGLOO a fost o ocazie de a aduce în București perspective noi asupra spațiului public și asupra relației dintre arhitectură și viața de zi cu zi.
Dincolo de clădiri, un oraș este definit și de ceea ce se întâmplă între ele: întâlniri, activități, trasee cotidiene, locuri de odihnă și experiențe împărtășite.
La Urban Spaces Sfinții Voievozi, grădina și OTOTO Station au devenit, pentru câteva zile, un spațiu dedicat acestor idei, reunind arhitecți, designeri, profesioniști din industriile creative și oameni interesați de orașul în care trăiesc.
Expoziția și evenimentul Concéntrico & Friends au arătat că discuțiile despre viitorul orașelor nu trebuie să rămână doar în plan teoretic. Ele pot începe cu o instalație temporară, o bancă așezată altfel, o conversație într-o grădină sau o întrebare despre ceea ce ne-am dori să găsim mai des în spațiile publice.
Poate că uneori nu avem nevoie să construim mai mult, ci să ne imaginăm mai multe posibilități pentru ceea ce există deja.